Tablou

Pe peretii de clestar

Intr-o lunga vale albastra

Lumineaza doar un far

O lumina prin fereastra

Tot ce-i alb, e alb mereu

Tot ce-i negru, nu mai este

Broastele din helesteu

Tot imi canta la ferestre

Sus pe cer, sunt mii de stele

Si lucesc pe rand in noapte

Au venit trei cucuvele

Ce vorbesc cu mine-n soapte

Totul este alb, e pur

Iar vazduhul ma-nconjoara

Norii-mi spun sa indur

Ce indur nu ma omoara

Sus din cer coboara incet

Doua aripi mari, lumina

Si ma zmulge, ca un scancet

Sa ma indrept fara o vina

Iar

Iar eu tac si doar ascult

Iar nu am ce sa vorbesc

Cugetul imi este mut

Gandul imi este grotesc

Iar ma uit din nou la voi

Iar ma apuca cu lesin

Gandul imi este la noroi

Si privirea de pelin

Iar gandesc doar ce vreau eu

Iar nu mai ascult de mine

Si caut in mine mereu

Ceea ce nu-mi curge-n vine

Iar va privesc cu ochii goi

Iar ma lepad de credinta

Si nu vreau sa cred in voi

Sa nu cred intr-o fiinta

Iar imi parasesc eu viata

Iar sacrific tot ce am

Caci eu nu-mi pierd speranta

Ca vom fi noi cum eram

Asta simt

In coma am cazut atunci cand te-am vazut

Si viata mea nu mai avea nici-un raspuns

Tot ce gandeam era acut

Iar sufletul meu era rapus

In ochii tai ma plimbam cand era seara

Pe buzele tale ma asezam agale

Fara sa stiu ca intr-o zi o sa moara

A mea iubire , cea cazuta in vale

Acum ma lupt cu tot ce am simtit

Acum spun nu la tot ce simt

Acum sunt ca un smintit

Si nu mai suport sa mai mint

Viata asa cum am vazut-o in a ta privire

Nu mai apare nici in apus nici in rasarit

In suflet am doar tacere

Cand te-am parasit, eu am murit

Si ca o fantoma te bantui acum

Si pacea nu vreau sa ti-o daruiesc

In suflet am doar bucium

Si asta doar pentru esti ceea ce imi doresc