Te iubesc

Te iubesc

Te iubesc atat pot sa-ti spun

Mai mult decat ma iubesc pe mine

Poate ca ma consideri nebun

Sau poate crezi ca minciuna-mi curge-n vine

Tot nu-mi pasa si tot te iubesc

Oricat de inselator as parea

Pentru mine nu-i un sentiment lumesc

Tu esti o parte din viata mea

Cu capricii si cu nervi, eu tot te iert

Chiar daca nu vrei sa ma vezi

Sentimentul meu ramane cert

Eu iubesc ochii tai verzi

"Te iubesc" tot strig la tine

Dar n-auzi si nu ma vezi

Si ma intreb oare ce-i cu mine?

Oare de ce nu vrei sa ma crezi?

Destramare

Destramare

Lungi pereti ziditi in lacrimi

Peste mine se fac fum

Plang de-a mea mila serafimi

Sentimentele-s facute scrum

Ploua cu venin in suflete

Si otrava tot ne sapa

Noi scoatem doar mugete

Iubirea a ajuns doar o apa

Cu ochi blajini, la cer privind

Cu inimi scluptate-n piatra

Ne vedem pe rand murind

In farame gura e sparta

De grait, nu mai graim

SI totul parca este surd

De zambit, nu mai zambim

Caci zambetul ne este crud

Gheare-n gat, cu toti simtim

Parca pierdem tot ce avem

Ca e bine , ne mintim

Si incet, noi tot ne ducem

Ratacind printre straini

Incercam sa dam uitarii

Sentimentele din crini

Si iubiri din spuma marii

　

CHIN

Ciudati cu ochii cat o ceapa

Se zgaiesc pe rand la viata

Si tot sapa in ei o groapa

Pierzand tot ce au in fata

Plang padurile cu foc

Langa mari, pamantul seaca

Cand toti speram in noroc

Dar norocul e in racla

Si cand vantul nu mai bate

Amintirile sunt fum

Si parca tot cazi pe spate

O cadere de nebun

Trece timpul si se pierde

Si din viata ta mai ai putin

Parca sufletul iti fierbe

Ce-a ramas e doar un chin.

CUVINTE FARA NOIMA



Fleacuri pe o bucata de hartie

Am sa astern acum

Cuvinte fara marturie

Ce par vagi precum un fum

Am sa intreb mereu pamantul

De ce iarba este verde?

Apoi am sa mangai usor vantul

El ma simte dar nu vede.

Din copaci o floare zmulg

S-am sa scriu pe ea povesti

Despre printul ce e fulg

De la curtile ceresti.

Cu o picatura mare

Cerul ma avertizeaza

Ca statuile din sare

Zac in lacuri si viseaza.

Si pierdut ma plimb agale

Pe poteca din padure

Gandurile imi curg la vale

Si mirosul mi-e de mure

Pasii mei cei lungi , rapizi

Calca frunzele in cale

Plang iar codrii cei flamanzi

Lacrimi precum ale tale

Sentimente

Sentimente

Sa cazi si apoi sa te ridici

Sa razi si apoi sa plangi

Sa admiri si sa starnesti critici

Sunt sentimente in ape adanci

Sa iubesti si apoi sa urasti

Sa strangi si sa risipesti

Sa cauti si sa nu gasesti

Sunt sentimente pur omenesti

Sa fi si sa nu te vezi

Sa crezi si sa nu fi crezut

Sa vorbesti si sa fi ascultat de surzi

Sunt simturile unui inger cazut

Sunteti rai

Sunteti rai

Imi este frica de voi

Ma tem din ce in ce mai tare

Va stiu ca sunteti rai

Si plini de nepasare

Ma omorati incet in noapte

Sufletul imi zdrobiti

Ma otraviti mereu cu moarte

Si ma pupati cu dinti

Saruturile voastre sunt

Ascutite ca taisul

Si vorbele sunt ca un vant

Ce rupe acoperisul

Si cum priviti cu nepasare

Iar ochii va sunt goi

Tot ce-i frumos in mine moare

Cand voi sunteti tot mai rai

Aripi Frante

Aripi frante

In nori scaldati in fum

In ceruri tremurand

Eu ma inalt acum

Si aud pasari cantand

Plutesc usor pe langa-o stea

Ii simt caldura cum ma atige

Dar ea acu pange in fata mea

Simte cum viata mea se stinge

Si pasarile-n cer se inalta

Cazand apoi iar spre pamant

Iar lacrimile imi curg pe fata

Caci aripile mi s-au frant zburand

Parinti

Totu-i trist pe langa mine

Iarba verde a palit

Oamenii cersesc o paine

Voia buna a murit

Vechi batrani cu mana intinsa

Ce te roaga sa-i ajuti

Iar tu treci cu gura inchisa

Gandurile iti sunt la cei trecuti

Cei ce au muncit o viata

Sa poti avea un viitor

Iti cersesc acum prin piata

Ochii lor cei tristi ma dor

Au in obraz santuri sapate-n lacrimi

Caci copiii nu-i mai stiu

Viata le e scaldata in patimi

Si sufletul le e pustiu

Eu ma intreb cu ce-au gresit?

Oare ce pacat sa fie asta?

De ce viata ia amagit?

De ce asa napasta?

Of, voi copii de parinti

Nu uitati ca imbatraniti

Si nu va mai credeti sfinti

Caci cu totii vii muriti

Sunteti oameni vii fara suflet

Si viata voi o irositi

Cand ei se sting in urlet

Iar voi nu mai stiti de parinti

Rapus

Ceata deasa se asterne langa deal

Ingropand padurea-n umbra

Se ineaca cantr-un val

De o liniste prea sumbra

Negri calareti , la vale

Se astern, rupand pamantul

Nimicind totul in cale,

Tremura pana si vantul

Cad armatele rapuse,

Balti de lacrim curg la vale.

Rugaciunile sunt spuse

In suspinul plin de jale

Primavara

Arde in soare caldaramul cel batran

Doar trasurile se vad in zare

Pe cosurile, ce odata scoteau fum

Isi fac cuibul pasari calatoare

Incet natura se dezgheata

Si viata iar prinde culoare

Pe lac, pluteste langa-o rata

O gingasa lebada incantatoare

Lacrimile plang

Afara ploua cu lacrimi

Cerul se tanguie la noi

Si noaptea se scalda-n patimi

Atunci cand suntem rai

Iar ninge cu fulgi de vultur

Iar ploua cu pene de corb

Viata se umple de murmur

Dar omul este prea orb

Curcubee curg pe langa noi

Scufundate in lacrimi triste

Dar noi nu vedem, suntem rai

Si lacrimile plang in batiste