Tipa padurea , jale
Urla un munte in neant
Iar plang florile-n vale
Pamantul s-a cutremurat
Omul , un om, n-a mai fost bun
A ingenunchiat, plangand mocnit
S-a razbunat ca un nebun
Si a pierdut tot ce a iubit
Aude acum, cum totul moare
Un scancet de nenascut
Un gand care il doare
Si cugetul ii e tacut
Dar omul moare, intr-un final
Si tot ce lasa in urma sa
E poate doar un gand fatal
La cum a fost sau cum era
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu